Capitolul I
Începutul, fără povești frumoase.
N-am ajuns la gene dintr-o chemare. Am ajuns pentru că mi-a plăcut ideea că pot schimba felul în care arată cineva fără să schimb nimic din cine este. Primele luni au fost exact cum sunt pentru toată lumea: mâna tremură, firul pe care îl izolezi fuge, iar o lucrare care ar trebui să dureze două ore și jumătate se întinde până seara.
Ce m-a ținut acolo nu a fost talentul. A fost o întrebare care nu-mi dădea pace: de ce setul acesta stă trei săptămâni frumos, iar celălalt cade în șapte zile? Am început să caut răspunsul în adeziv, în umiditate, în grosimea firului, în felul în care izolez. Încă îl caut.